Văzut, povestit și fotografiat de Roy Cavanagh, Thaizer Thailand
Roy este un scriitor freelancer ce trăiește de mulți ani în Țara Surâsului – pe care o descrie cu admirație, dar și cu sinceritate, pe Thaizer.com – și care ne-a dat cu generozitate acceptul să traducem și să publicăm acest articol.
Celebrarea în stil tradițional a Anului Nou thailandez este unul dintre acele evenimente ce trebuie trăite personal – căci numai așa se pot aprecia dimensiunile spectacolului și unicitatea sa absolută.
Este, practic, o petrecere anuală de amploare națională, în care orașele și satele sunt luate cu asalt de „atacatorii” jucăuși de toate vârstele, înarmați cu găleți, castroane, sticle, pistoale cu apă. Deși hârjoneala acvatică și atmosfera de party fac deliciul turiștilor, să nu uităm că sărbătoarea Songkran este un eveniment cu rădăcini adânci în istoria și tradițiile thailandezilor buddhiști.
În antichitatea orientală, data celebrării Songkranului varia în funcție de calendarul solar și cel lunar. Denumirea derivă din sanscrită și înseamnă „mișcare spre” – cu referire la orbita Soarelui în mișcarea sa prin toate casele zodiacale. În Thailanda, cuvântul „Songkran” a ajuns să fie identificat cu mișcarea Soarelui ce intră în zodia Berbecului, în aprilie, marcând sfârșitul celui de al 12-lea ciclul lunar și începutul unui nou an solar. Aceste zile, desemnate ca fiind datele sărbătoririi Anului Nou în Thailanda, au fost fixate la 13-15 aprilie și sunt în mod oficial zile libere în întreaga țară. Anumite zone, precum Pattaya și Chonburi au extins sărbătoarea pentru a include și Festivalul Wan Lai.
Cele rele să se spele. Astăzi, Songkran este asociat și se remarcă prin aruncarea de apă, pur și simplu. Acest ritual poate dura o singură zi, în regiunile din sud, sau o săptămână întreagă în zone din nord și est.
Poate la început, când primești în plină figură apa rece, nu percepi udătura ca pe o binecuvântare, dar să devii ud ciuciulete e un fapt menit să aducă noroc. Asocierea cu apa are o mulțime de înțelesuri. Apa e aruncată pentru a curăța și purifica toate bolile, ghinioanele și faptele rele ale anului trecut – și pentru a crea o intrare „pură” în anul ce începe. Stropitul cu apă în timpul Songkranului este de asemenea asociat cu fertilitatea. Este perioada când, în mod tradițional, thailandezii invocă ploile pentru culturile de orez, pentru a obține o recoltă abundentă. Pe vremuri, era și o etapă propice curtoaziei și căutării unui partener – trendul continuă și azi, dar cu ceva adaptări contemporane.
Alegeți mijlocul de transport. În afară de cazul în care stați în casă, nu există altă metodă să scăpați de udătură. Poate fi o ușoară stropeală sau puteți ajunge murați complet în doar câteva minute. Fie că sunteți pieton, motociclist, pasager în camionetă sau tuk-tuk, un lucru e sigur: cineva va dori – și va reuși – să vă ude.
Pistoale cu apă, găleți și cămăși înflorite și însorite. Dacă vreți să… „len nahm”, adică să participați activ la jocul cu apa, trebuie să vă procurați recuzita, după preferință: găleata (care se reumple din butoaiele omniprezente) sau pistolul cu apă. Apoi, aruncați (sic) banii pe o cămașă foarte vesel colorată, cu flori – asta ca să aveți o ținută complet „sanuk” – adică plină de voie bună – pentru a vă alătura Songkranului. Ori e distracție, ori nu mai e!
Fiți pregătiți pentru o spoială. În multe zone din Thailanda există tradiția de a vopsi concetățenii și vizitatorii cu „din sor pong”, un praf de talc natural, folosit de generații ca protecție împotriva razelor de soare și ca tratament al ușoarelor afecțiuni ale pielii. Produsele moderne au depășit azi în popularitate vechea pudră, dar cu ocazia Songkranului cererea crește enorm. Dacă sunteți aici în mijlocul lui aprilie veți vedea localnicii și vehiculele lor acoperite cu pastă. Atenție, produsele substitute, amestecate cu apă, sunt înțepătoare pentru ochi.
Songkran și latura culturală. În prima zi, sunt aprinse petarde pentru a alunga anul vechi și spiritele rele, iar casele și grădinile sunt temeinic dereticate. Cel mai important lucru în această zi este curățarea statuilor lui Buddha – care, în multe localități, sunt scoase din temple și purtate pe străzi, în timp ce localnicii se strâng și toarnă sau aruncă peste ele apă sfințită, parfumată cu flori de iasomie. Tot în prima zi începe și ritualul stropirii; străzile se umplu de oameni ce aruncă apa cu orice au pregătit în acest scop: găleată, castron, furtun, pistol de jucărie.
A doua zi aparține atât anului trecut cât și celui ce începe; e considerat că aduce mare ghinion să te cerți cu cineva în această zi. Este adus nisip în jurul templelor și sunt construite micile stupa sau pagode, decorate cu lungi fanioane viu colorate, unele pictate cu imagini ale animalelor din zodiacul oriental. Se prepară mâncarea ce va fi ulterior împărțită călugărilor și donată templelor ca ofrandă.
A treia zi de Songkran este echivalentul lui 1 ianuarie: este foarte importantă și marcată prin donații, activități filantropice, ofrande. Mii de oameni vin la temple, dăruiesc alimente călugărilor, toarnă apă sfințită peste statuile lui Buddha, înfig fanioane în stupele de nisip. Petrecerile încep devreme și continuă până târziu.
Pe lângă marcarea unui ciclu anual, Songkran este și un moment de recunoștință, respect și reflecție. Apa sfințită este turnată delicat peste mâinile bătrânilor și oamenilor cărora li se cuvine reverență și admirație. Pentru thailandezi, noțiunea de familie este foarte importantă, iar de Songkran, mai mult ca în nicio altă ocazie, se adună laolaltă neamurile și rudele răspândite în tot Regatul.
Tradiționalul Songkran versus modernul festival stradal. Vârstnicii deplâng uneori felul în care sărbătoarea s-a schimbat – era o vreme când apa era doar domol vărsată din boluri de argint, iar toată atmosfera festivă era mai degrabă marcată de aspectele și valorile spirituale, simbolice ale Songkranului și nu de frenezia de carnaval. Desigur, și azi mai vezi boluri de argint, dar pistoalele cu apă au acaparat scena peste tot. Se pare că în fiecare an guvernul thailandez îndeamnă la revenirea către valorile tradiționale ale ceremoniilor, dar apelurile se izbesc de urechi astupate de hărmălaia generală a amatorilor de manifestări mult mai laic-ludice.
Latura întunecată a festivalului. Pe cât de multă bucurie etalează Songkranul, pe atât de alarmante sunt statisticile: în fiecare an, sute de oameni mor și mii de participanți sunt răniți în urma accidentelor rutiere din aceste zile festive. Multe decese sunt cauzate de șoferi beți sau vitezomani, iar unele – de oamenii ce aruncă găleți cu apă sau jeturi puternice din furtun către motocicliștii care, firesc, închid ochii și atunci pierd controlul.
Nu vă lăsați luați de val, nu fiți marionete. E firesc să fiți rapid contaminați de atmosfera veselă, să vă alăturați puhoiului de localnici și să aruncați stropi de apă în stânga și-n dreapta. Dar, deși câte un jet zburdalnic e acceptat cu zâmbet ce ascunde resemnare (că oricum nu scapă nimeni uscat, cum ziceam) să nu care cumva să vă imaginați că e permis orice. Bucurați-vă de petrecerea generală, ținând minte permanent că sărbătoarea asta nu e prilej de demonstrații macho. În fiecare an, sunt destui novici în ale Songkranului ce-și cumpără cea mai mare mitralieră cu apă, se îmbracă precum Rambo și se prefac că execută manevre militare. Dar și la război există reguli ale înfruntării și politici ale conflictelor.
Respectați faptul că nu toată lumea vrea să se joace de-a Songkranul. Nu e adevărat că dacă cineva se află pe stradă zilele astea, automat jocul e fair; unii merg la muncă și își văd de viața lor cât de bine pot, în circumstanțele cascadelor ce îi înconjoară.
Dacă cineva exprimă prin grai sau gesturi că nu vrea să fie udat, nu o faceți. Din păcate, în aceste câteva zile până și oamenii cu cel mai autentic bun simț, decenți și politicoși, și-l pierd.
Un exemplu clasic, văzut acum câțiva ani în Chiang Mai. În zona liniștită din vestul orașului, un domn coreean de vârstă mijlocie (deci, care ar fi trebuit să știe regula) a aruncat toată apa din găleată peste o motocicletă ce transporta pe locul din spate o doamnă foarte în vârstă. Motociclistul și pasagera au fost foarte furioși pe coreeanul mojic, ce numai prin noroc a scăpat de bătăia promisă de thailandezii ce asistaseră la scenă.
La apusul soarelui, este de obicei semnalul neoficial că nu se mai aruncă apă – deși momentul variază funcție de zona unde vă aflați. Spre exemplu, pe Khao San Road în Bangkok sau pe străzile tivite cu baruri în Pattaya sau Phuket, stropitul continuă și seara.
În general însă, există acest protocol de „încetare a focului” în majoritatea localităților, dictat de bunul simț și respectat până și de petrecăreți și cheflii. Să stropești cu apă seara lumea care poate merge la cină, la rude sau care în mod clar nu doresc asta, nu e deloc prudent și poate duce la necazuri de tot felul.
Călătoriile și cazarea de Songkran. Exodul tipic perioadei se petrece mai ales dinspre Bangkok spre provincii, căci rezidenții și cei ce lucrază în capitală profită de zilele libere și merg să își viziteze familiile din toată Thailanda. Autobuzele, trenurile și zborurile sunt toate foarte aglomerate. E recomandabil să faceți rezervările cu mult timp înainte, mai ales pentru destinațiile foarte populare, cum ar fi Chiang Mai – unde vin mii și mii de turiști occidentali. Vorbind de destinații, iată-le pe cele mai bune pentru a petrece Festivalul Apei și al Noului An:
Bangkok. Pentru că mulți pleacă la rude, metropola e mai liniștită ca de obicei. Activitățile specifice sunt concentrate pe Khao San Road și Silom Road.
Chiang Mai. Aspectele culturale au în prim plan paradele stradale, ceremoniile religioase, activitățile de donații și ofrande către temple. Mulțimea se adună de-a lungul frumosului canal ce înconjoară orașul vechi. În vederea pregătirii propice, canalele sunt de obicei drenate și umplute cu apă curată; dar să iei în plină figură apa din șanțul de apărare a cetății poate fi periculos – e recomandabil să vă protejați ochii. Thapae Gate este unul dintre locurile consacrate pentru Songkran, dar traficul este blocat în jurul canalului – așa că apar petreceri ad hoc pe străzile ce încercuiesc orașul vechi.
Pattaya. Pentru vizitatorii dornici de petrecăreală la greu, Pattaya e ideală – motiv pentru care localnicii mei rezervați preferă să părăsească zona și haosul inerent. Cu siguranță, este o experiență memorabilă, dar cam prea frenetică; oarecum, la limita festivităților temperate din alte regiuni ale Thailandei.
Bang Saen. Localizat pe coastă, între Bangkok și Pattaya, Bang Saen este o foarte populară destinație pentru thailandezi în zilele de sărbătoare. Pe lângă Songkran, acolo se celebrează Wan Lai Festival, cu uimitoarele sale sculpturi de nisip de pe plajă.
Songkran pe insule. De la Ko Samui la Ko Tao și de la Phi Phi la Phuket, peste tot se sărbătorește din plin. Totuși, Songkranul insular nu are amploarea ceremoniilor și petrecerilor din Chiang Mai sau Pattaya, și tendința e să dureze doar o zi. Asta face ca insulele să fie locurile ideale pentru a experimenta tradiționalul festival, dar nu și exagerările întâlnite în alte locuri.
Așadar, să aveți un Songkran „sanuk” oriunde v-ați afla!
Sawatdee pii mai!
Text: Roy Cavanagh #Thaizer
Fotografii: Roy Cavanagh #Thaizer / Pixabay / TAT / Shutterstock