Vlad Mixich este medic, publicist și din neam de călători. A fost în Thailanda și sigur că s-ar mai duce. Motivele sunt nenumărate, dar, în principal, ar fi supa tom–yam și insulele pe care încă nu le-a explorat. Iată detalii:
Ce a fost memorabil în Thailanda în timpul călătoriilor tale:
Nopțile în care Julică Constantinescu sforăia și eu îl plezneam. Adevărul e că și un sejur în faimoasa comună Voluntari devine haioasă dacă mergi acolo împreună cu Julică. Așadar răspunsul meu la întrebarea aceasta e sortit subiectivismului. Totuși nu pot să uit după-amiaza în care împreună cu Ionela am fost singurii din grup care am mâncat durian. După ce ne-am urcat în microbuz, se rugau colegii să nu vorbim: emiteam amândoi o aromă specifică. Sigur că aș mai merge. Mi-a plăcut tare mult Thailanda și gândește-te că nici măcar nu am fost în insule.
Cel mai ciudat lucru al thailandezilor este…
Adulația pe care o au față de figurile regale.
Din mâncarea thailandeză ai tot mânca…
Hmmm… greu de spus. Nu sunt un fan al mâncărurilor foarte condimentate și cu toate astea duc dorul unei supe tom-yam. Sau niște orez roșu copt în tub de bambus. Sau mâncarea de pe stradă din Bangkok, care e fabuloasă. Am mâncat multe lucruri gustoase, colorate ca fluturii, gelatinoase, sau pufoase, sau țepoase, sau mătăsoase, al căror nume nici azi nu-l știu dar care au fost un vis. Am ronțăit și lăcuste prăjite: sunt inofensive la gust și au mare succes pe Facebook când le pui într-un sandvici matinal uns cu muștar. Altfel Bangkok-ul e un soi de buric culinar al lumii, ceva ce am mai întâlnit doar în Hong-Kong.
Cei care citesc acest site nu trebuie să rateze:
Regatul Sukhothai și templele lui îngropate în iarba grasă.
Experiența supremă, după tine, în Thailanda, este:
Diminețile în satele din nord așteptând în genunchi, în rând cu sătenii, să vină călugării cu binecuvântarea.