GHID PENTRU ÎNCEPĂTORI

Noi, echipa românească a Tourism Authority of Thailand, am sintetizat aici principalele subiecte legate de voiajul în „Țara Surâsului”. Informații, recomandări, atenționări, sfaturi și idei – ba chiar și povețe rezultate din experiențe thailandeze recente, la care vă invităm să contribuiți; sperăm să vă fie de ajutor în documentarea, planificarea și desfășurarea călătoriei în Regatul Siam!

1. CUM CĂLĂTORIM? PRIN AGENȚIE SAU PE CONT PROPRIU?
2. CONDIȚII DE CĂLĂTORIE
3. CE TREBUIE SĂ ȘTIM DESPRE BILETE
4. PREGĂTIRI ZBOR
5. DESTINAȚII ȘI ITINERAR
6. VREMEA
7. DESTINAȚII CU AEROPORT
8. DESPRE CAZARE
9. TRANSPORT LOCAL (public / privat)
10. ASIGURĂRI
11. VACCINURI
12. SĂNĂTATE
13. DESPRE BANI ȘI PLĂȚI
14. DESPRE FUMAT
15. PRIZE ELECTRICE
16. CARTELE TELEFON
17. APLICAȚII UTILE PE TELEFON
18. MÂNCAREA
19. BAGAJ + GARDEROBĂ
20. ETICHETĂ, PROTOCOL, OBICEIURI DE RESPECTAT
21. COMPORTAMENT ÎN TEMPLELE BUDDHISTE
22. LISTĂ EXPRESII UZUALE

1. CUM CĂLĂTORIM? PRIN AGENȚIE SAU PE CONT PROPRIU?

Este primul subiect pe care îl avem de rezolvat, căci decizia va trebui atent cântărită. Vă rugăm să citiți acest text, este o analiză obiectivă asupra dilemei: 

Cum călătorim: prin agenție sau prin propriile puteri?

Indiferent ce veți alege, informațiile pe care le-am sintetizat mai jos sperăm că vă vor fi de folos.

2. CONDIȚII DE CĂLĂTORIE

Din fericire, Thailanda a renunțat la obligativitatea vizei pentru români! Se lucrează în prezent la implementarea unui sistem ETA – Electronic Travel Authorization, care se va completa online înainte de călătorie. Practic, va înlocui acel formular care se distribuia la bord înainte de aterizare și care trebuia prezentat la sosire la biroul Immigration.

Ce trebuie să aveți la intrarea pe teritoriul Thailandei:

– Pașaportul cu valabilitate de cel puțin 6 luni DUPĂ plecarea din Regat.

– Biletul de avion cu data de retur / dovada ieșirii din Thailanda după maximum 60 zile de la intrare. Nu mereu vi se va cere, dar să fiți pregătiți.

Informații utile puteți găsi și în acest îndrumar al MAE.

3. CE TREBUIE SĂ ȘTIM DESPRE BILETE

Prețul zborurilor internaționale constituie partea cea mai costisitoare a călătoriei spre Thailanda și aspect la care nu avem control, precum la restul cheltuielilor aferente voiajului (cazări, transporturi, explorări etc.).

Companiile aeriene scot pe piață oferte promoționale din ce în ce mai rar – și de ce-ar face-o?! Avioanele sunt pline, clienți din abundență, Thailanda e în top preferințe pentru multe naționalități. Deci, cererea fiind constant mare, companiile aeriene nu vor scădea prețurile ca altă dată. Nu trebuie să ne așteptăm la reduceri semnificative; așteptând prea mult ofertele, să nu vă apropiați prea tare de data plecării și atunci chiar că prețurile sunt mai mari.

• Optați pentru date flexibile. Uneori, schimbarea datei de plecare sau de retur poate reduce semnificativ prețul.
• Setați alerte de preț – tarifele fluctuează și e posibil să prindeți prețuri mai mici.
• Comparați prețurile – verificați atât pe site-urile companiilor aeriene, cât și pe agregatoarele de zboruri, deoarece pot exista diferențe mari.

În general, prețurile București – Bangkok sub 750-800 Euro sunt considerate rezonabile. Puteți găsi și bilete mai ieftine de-atât, dar acestea pot implica:

• Escale multiple: durată totală mare a călătoriei, risc de întârzieri și pierderea legăturilor, oboseală accentuată la destinație, cheltuieli inerente și neprevăzute.
• Escale foarte lungi: consumă timp prețios din concediu.
• Plecări din alte orașe europene: implică costuri suplimentare.

Din România nu există zboruri de linie directe spre Thailanda, însă cele mai rapide conexiuni sunt prin Istanbul, Doha, Dubai și alte hub-uri mari, inclusiv din vestul Europei.

Agențiile de turism pot avea oferte de zboruri charter către Krabi sau Phuket, utile pentru cei care vor un sejur la plajă.

4. PREGĂTIRI ZBOR

La ce să fiți atenți (atenționări valabile pentru orice călătorie, nu doar  în Thailanda):

• Verificați dacă bagajul de cală este inclus în prețul biletului și care e limita de greutate la clasa aleasă (Economy, Premium Economy, Business). Cântăriți bagajul acasă, ca să nu aveți surprize la check-in și să plătiți în plus.
• Atenție la dimensiunea / greutatea bagajului de cabină. Unele companii cântăresc, altele nu. Unele permit un rucsac mic drept „personal item”, care se poate plasa sub scaunul din față; altele sunt stricte în privința bagajului de cabină, limitat la o sigură piesă. Caz în care puteți băga în troller rucsacul, dacă nu se depășește (cu mult) greutatea admisă.
• Este permisă plasarea bagajului de cabină (și) sub scaunul din față, nu doar în compartimentul de sus.
• Pe zborurile interne sunt alte limite ale bagajului de cală (15, 20 sau 25 kg). Dacă depășiți, veți plăti la check-in diferența de kilograme suplimentare.
• Durata escalei în aeroportul de tranzit. Escalele prea scurte pot fi un stres inutil. Luați în considerare că timpul de escală (afișat pe net când căutați bilete) se calculează din momentul în care nava aterizează pe pistă până la ora decolării zborului de conexiune. Se poate întâmpla să dureze chiar 20-25 min de la aterizare până la debarcarea efectivă a pasagerilor din avion… De ce să fiți stresat de alergătura până la poarta de îmbarcare, mai ales dacă e coadă la controlul de securitate?! Ca să evitați alergătura, recomandăm escale de cel puțin 2h 30 min.
• Foarte important: bateriile / powerbank / acumulatoarele se pun obligatoriu în bagajul de cabină, nu la cală! Dacă sunt descoperite la control, pot fi confiscate și riscați să ratați  îmbarcarea.

E prudent oricum să aveți în bagajul de mână și un rând de haine de schimb – pe lângă obiectele de valoare și medicamentele uzuale. Dacă bagajul de cală se pierde, măcar aveți o variantă de rezervă pentru o zi. În teorie, companiile aeriene au la dispoziție 12 ore să trimită bagajul la hotelul indicat în cererea dvs. de recuperare. Practic, poate dura mai mult până când (și dacă) vă va ajunge bagajul la hotel. Esențial este să reclamați rapid, la ghișeul local, lipsa bagajului imediat ce ați constat că nu a ajuns.

5. DESTINAȚII ȘI ITINERAR

La acest capitol, aveți liberul arbitru! Analizați atent ce vă atrage și ce așteptări aveți, apoi informați-vă temeinic. Citiți cât mai multe site-uri de turism, bloguri și vloguri, apoi aplicați peste informații grilele personale de interese. Cultură? Aventură? Istorie și artă? Relaxare și snorkelling? Tradiții și ritualuri? SPA și meditație? Explorări gastronomice? Pentru că Thailanda are de toate. Și mai ales, nu vă limitați doar la insule & plaje: centrul și nordul Regatului sunt de o extraordinară bogăție naturală și culturală, ce merită explorată – vă invităm să mergeți câteva zile în Thailanda profundă!

Recenziile și recomandările altor călători trebuie privite totuși cu un pic de rezervă, pot fi utile doar în măsura în care cei ce răspund sunt (cât mai) obiectivi și au avut interese, curiozități și așteptări similare cu ale voastre de la voiajul în Thailanda. Vă sugerăm așadar o doză de prudență, reflecție și mai ales informație personală; unora li se pare că două zile în Bangkok ar fi mai mult decât suficiente; altora – că nu e mare lucru de văzut/făcut în Koh Lanta, alții vor la elefanți și muay thai, în detrimentul muzeelor, alții consideră plajele plictisitoare și vor la night market… „Câte bordeie, atâtea obiceie.” 

E important să plecați documentați temeinic; dar dacă ați ajuns în Thailanda și încă nu știți ce să faceți într-o anume destinație apelați la cei de la recepția hotelului pentru sugestii; în general, n-au interes să mintă, să dezinformeze, să se compromită. Doar dacă nu cumva insistă să recomande anumiți șoferi de taxi sau tuk-tuk – care la rândul lor pot fi cam șmecheri. Aici, prudența constă să verificați dacă într-adevăr un anume templu sau muzeu „E închis azi, vă duc eu la altă destinație interesantă” unde, mai mult ca sigur, are de încasat vreun comision.

5 POSIBILE trasee și destinații în Thailanda cea turistică, pentru concedii de 12-14 zile:

• Din Krabi, excursii în Koh Lipe, Koh Mook și Koh Kradan, Koh Lanta, Koh Phi Phi.  
• Din Phuket, excursii la Phi Phi, Parcul Național Phang Nga, Khao Lak cu Similian,  Ranong.
• Din Bangkok: Ayutthaya, Hua Hin, Pattaya, Koh Samet; sau, ceva mai departe, Koh Chang, Koh Mak.
• Din Chiang Mai: Pai, Mae Hong Son, Doi Inthanon, Lampang și Lamphun, Chiang Rai cu „Triunghiul de aur”, eventual combinat cu Laos. Sau Chiang Mai, Chiang Rai, Nan, Phrae, Sukhothai.   
• Koh Samui cu zbor din Singapore sau Bangkok cu excursii pe Koh Phangan și Koh Tao.

 Aici, pe site-ul oficial al Autorității pentru Turism a Thailandei, găsiți o mulțime de idei.

6. VREMEA

N-ar trebui să vă influențeze radical; fiecare își ia concediu când poate – doar să știți la ce vă puteți aștepta. Desigur, cei care au multă flexibilitate își pot ajusta perioada de călătorie în funcție de calendarul meteo al Thailandei, detaliat aici. Ca idee, perioada noiembrie-februarie este cea mai agreabilă – dar și cea cu prețuri mai mari. Cel mai cald este în aprilie-mai, cel mai ploios iunie-iulie-august (dar ploile sunt scurte, nu țin cu orele). Asta în linii mari, căci orice prognoză se poate modifica de la an la an, lună la lună, regiune la regiune. Una e să mergi la mare, alta în munții din nord.

În Thailanda e umed și cald, asta e o axiomă. Între aprilie și august e foarte cald. Iar în mai și în iunie e cuptor. Desigur, temperaturile variază în funcție de regiunea vizitată – aici, detalii.

Tabelul de mai sus este foarte util pentru cei ce merg în Thailanda la plaje și insule. Rețineți că vremea diferă mult și în sud: dacă la un moment dat pe țărmul Mării Andaman poate ploua masiv, concomintent în estul Golfului Thailandei poate fi cea mai faină perioadă de vacanță.

O mențiune: Călătoria în low season are multe avantaje din punct de vedere al bugetului, dar și minusuri. Citiți tot ce am detaliat aici pe larg. Precum în orice altă călătorie, regulile sunt simple: fiți informați, pregătiți și flexibili. Adaptați-vă așteptările și atitudinea și savurați experiențele!

Iar dacă ploaia vă ține la adăpost pe terase, amintiți-vă că sunteți în vacanță. Beți o bere, relaxați-vă și bucurați-vă să nu faceți aaaaabsolut nimic!

7. DESTINAȚII CU AEROPORT

Conform datelor disponibile, Thailanda are un total de 39 de aeroporturi comerciale, dintre care 10 sunt internaționale și 29 sunt domestice.

Cele 10 aeroporturi internaționale sunt:

• Suvarnabhumi (Bangkok)
• Don Mueang (Bangkok)
• Chiang Mai
• Mae Fah Luang – Chiang Rai
• Krabi
• Phuket
• U-Tapao – Pattaya
• Hat Yai
• Samui
• Surat Thani

Restul de 29 de aeroporturi deservesc zboruri domestice, conectând diverse regiuni ale țării.

Unde putem ateriza venind din Europa: în Bangkok, Phuket, Krabi, Chiang Mai.

Phuket: aici puteți ajunge cu avioane din Qatar – Qatar Airlines, Istanbul – Turkish Airlines, din Singapore, din Malaezia, Kuala Lumpur, cu Etihad din Abu Dhabi, cu Emirates din Dubai. Sau, deși mai puțin recomandabil, Air China.  

Krabi: cea mai importantă companie pentru noi este Fly Dubai pentru că avem legături directe cu Dubai din București.

Chiang Mai: din păcate, s-au pierdut conexiunile cu Europa. Puteți ajunge însă la Chiang Mai cu celelalte companii de zboruri low cost din Thailanda sau cu China Airlines.

Pentru zboruri interne, cele mai populare companii aviatice sunt:

Air Asia, Nok Air, Bangkok Airways, Thai VietJet Air, Thai Lion Air, Thai Smile.

8. DESPRE CAZARE

Veți fi copleșiți de oferta inimaginabilă de unități de cazare în Thailanda; de la hosteluri la resorturi de 5 stele, de la modeste homestays la hoteluri urbane cu toată recuzita necesară celui mai pretențios turist… Citiți cu răbdare recenziile!

• Tarifele hotelurilor prin agenție vs. platforme online
  Uneori, agențiile oferă tarife mai mici decât pe Booking.com. Depinde de contractele pe care le au agențiile cu hotelurile și de ofertele de pe platforme. În unele cazuri, agențiile pot avea reduceri pentru pachete (zbor + cazare), dar e drept că online apar frecvent promoții și discounturi pentru rezervări directe.
• Atenție: Unele hoteluri aplică politica perceperii un depozit/garanție la check-in, (de obicei între 500-3000 Baht/noapte/cameră, în funcție de categorie) sau 50-80 Euro. Recomandăm să depuneți cash. Dacă optați pentru varianta card de credit, vă vor cere desigur numărul cardului de credit, dar sumele „blocate” pe card pot fi deblocate cu întârziere (până la 2-3 săptămâni, în funcție de bancă); deci mai bine cu numerar returnabil la check-out.

Pentru cei cu un buget restrâns. Există opțiunea de închiriere pe termen (mai) lung a unor locuințe la care desigur prețurile sunt convenabile – într-atât încât, iarna cel puțin, o lună în Thailanda vă costă mai puțin decât să stați acasă. 

9. TRANSPORT LOCAL (public / privat)

Infrastructura Thailandei este foarte bine pusă la punct. Se poate străbate toată țara pe căi rutiere, asfaltul și semnalizarea sunt de calitate; puteți călători cu trenuri, autobuze, feriboturi, avioane, ambarcațiuni. Detalii pe 12go.com sau Rome2Rio.com

• Avion: Biletele sunt mai ieftine dacă sunt cumpărate din timp. Atenție la taxele pentru bagaj și la costurile de transport la aeroport.
• Trenuri: sunt 3 clase de confort, biletele se cumpără online. Vagoanele de dormit sunt o soluție convenabilă, mai ales pentru cei cu concediu scurt.

Dacă optați pentru tren, poate fi o binevenită experiență, iar călătoria în vagon de dormit are ca argument pro: pentru un preț mai mic decât camera de hotel sau avionul, obțineți și somnul, și deplasarea.

Alte considerente tren vs. avion: când optați pentru avion, trebuie să cumpărați din timp bilete ca să fie ieftin; dacă vă răzgândiți un o să vă recuperați banii; vă costă taxiul spre aeroport și pierdeți oricum câteva ore în afară de durata propriu-zisă a zborului. Și, desigur, plătiți și o noapte la hotel. În schimb, la rezervarea biletelor de tren puteți renunța cu 24 ore înainte de plecare fără costuri adiționale. Vagonul de dormit are 2 clase; la clasa 1 ai cușeta ta, la clasa a 2-a din vagon cu scaune normale se transformă la ora 21 într-un fel de priciuri, paturi etajate despărțite de culoar prin perdele. Lenjeria este curată, cearceafurile, pernele, păturile vi se pun la dispoziție ambalate în folie. Atenție la aerul condiționat, căci se face de-a dreptul frig în vagon. Formula deplasării pe calea ferată în vagon de dormit e de luat în calcul mai ales de către cei cu concediu scurt.

• Feriboturi. Ca în orice zonă maritimă, rutele sunt dese și mai accesibile ca preț față de speed boats. În Bangkok, feribotul nu mai este gratis. Veți plăti între 0.60 și 2.50 Euro pentru un drum sau traversare. Oricum, merită pentru bucuria de a vedea orașul de pe râu. Evitați cursele cu ambarcațiuni de la pontoane private, sunt mult mai scumpe. Recomandăm achizitionarea de bilete direct de la prestator online sau de la casa de bilete (puteți să le achizitionati din timp dacă se întâmplă să locuiți în zonă.)

Dacă doriți să închiriați mașină sau scuter, luați seama:

• Aveți nevoie de permis internațional, care se obține acum de la Direcția Generală de Permise de Conducere și Înmatriculări (DGPCI) și costă 46 lei – pentru care nu merită să riscați să plătiți amendă. La anumite companii (mai ales firme mari precum Avis, Hertz), pentru închirierea unei mașini o să vi se ceară card de credit embosat, nu acceptă card de debit; pentru scutere este suficientă o copie după pașaport și un depozit cash (de obicei 3000-5000 Baht, adică 85-150 Euro). 
• Capcane rutiere. În Thailanda se circulă pe partea stângă a carosabilului, mașinile au volan pe dreapta. Pentru șoferii români, poate dura adaptarea reacțiilor.
• Și ca șofer, și ca pieton, trebuie să ne concentrăm când traversăm – reflexul nostru de european fiind de a ne uita întâi în stânga și apoi în dreapta. Durează 2-3 zile de adaptare, dar tot trebuie să fim cu ochii în patru când devenim temerari și trecem strada printre / pe lângă motociclete, tuk-tuk-uri, mașini, biciclete.
• În timpul sărbătorilor (și în Thailanda sunt frecvente, dar mai ales de Songkran, în aprilie!) să fiți de zece ori mai prudenți căci localnicii au un soi de vitejie pe care alcoolul o sporește periculos; oricum, veți vedea mereu 3-4-5 pasageri, inclusiv copii, pe câte un scuter deja încărcat cu sacoșe…

10. ASIGURĂRI

Subiect foarte important: asigurarea medicală / de călătorie. Pentru Thailanda nu este obligatorie, ci opțională – dar extrem de recomandată.

• Sistemul medical din Thailanda este bun, dar tratamentele pot fi costisitoare (ex. o spitalizare pentru o accidentare minoră poate depăși 1000-2000 Euro).
• Cele mai bune opțiuni sunt polițele care acoperă spitalizare, accidente de scuter și evacuare medicală.

Puteți să încheiați asigurare pe cont propriu sau prin agenție. Sunt mai multe companii de asigurare, alegerea vă aparține: Allianz-Tiriac, Generali, Mondial Assistance, Eurolife, Groupama, Omniasig etc. Oriunde, doar să nu plecați fără asigurare!

11. VACCINURI

• Nu există obligativitatea vreunor vaccinuri pentru a călători în Thailanda. Este la latitudinea fiecăruia dacă dorește să se vaccineze sau nu; până la urmă, hepatită putem lua și din țară, dacă nu ne spălăm pe mâini… Dar, dacă doriți sau sunteți poate anxioși sau ultra prudenți, medicul vă poate recomanda vaccinuri sau profilaxie contra:
  • Hepatita A și B (utile în general pentru călătorii)
  • Tetanos (dacă nu a fost făcut recent)
  • Febra tifoidă (dacă plănuiți să călătoriți în zone rurale, îndepătate sau sălbatice)
  • Vaccinul Dengue – există, dar este recomandat doar celor care au avut deja Dengue în trecut, altfel poate avea efecte adverse.
  • Malarie. Traseele turistice nu includ zone mlăștinoase, sălbatice, jungle neumblate unde e posibil să apară malarie (există relativ risc doar în anumite regiuni de junglă aproape de granițele cu Myanmar, Laos și Cambodgia – dar acolo nu ajung turiștii).
• Repelent țânțari: cel mai eficient este cel local, disponibil la orice magazin 7-Eleven și farmaciile Boots/Watsons; este ieftin și conceput contra țânțarilor lor, nu alor noștri.

12. SĂNĂTATE

1. Apa este potabilă peste tot – Thailanda nu e India J, dar din prudență beți doar apă îmbuteliată, chiar dacă vă puteți spăla pe dinți cu apă de robinet.
2. Alergiile. Persoanele cu anumite intoleranțe și alergii (la alimente, medicamente, substanțe odorizante etc) trebuie să anunțe hotelul și/sau agenția; comunicarea este esențială. Scrieți spre exemplu hotelului din timp să nu pună nimic parfumat în cameră sau baie, niciun deodorant, potpourri etc. Să aveți la dvs. antihistaminicele recomandate și o listă a alergenilor (pentru a o arăta la restaurante). Există pe multe site-uri templates pentru carduri de alergic.
3. Medicația uzuală – și-o știe fiecare dintre cei ce fac un tratament constant; să aveți rezerve suficiente (puse în bagajul de mână, nu de cală!, eventual și rețeta cu diagnosticul) pentru că în farmaciile thailadeze nu întotdeauna sunt de găsit produsele respective cu corespondent european. Dacă aveți pastile, medicamente, prafuri neidentificabile și la care nu aveți rețete, vă rugăm să le puneți în bagajul de cală. Luați cu dvs. în cabină doar minimum necesar pt 2-3 zile. Dacă urmați un tratament permanent, luați totuși în bagajul de cabină medicamentele esențiale. Nu veți găsi de exemplu unguente cu heparină precum Lioton Gel, căci asiaticii nu au deloc probleme cu circulația venoasă.
4. Procurați pachețele cu pudră electrolitică pentru a prepara băutura ideală dacă transpirați mult. Probioticele pentru stomac sunt importante, din prudență pentru cei ce se adaptează mai greu la alimentația atât de diferită de cea românească. E util să aveți Smecta, Imodium, Enterol etc.
5. Umiditatea (uneori foarte) crescută poate afecta persoanele cu astm / probleme de respirație: să aveți medicația necesară și eventual să purtați mască în Bangkok.
6. Sunt foarte utile acele cooling neck towels, ca un soi de bentițe pline cu particule speciale; odată cufundate în apă rece, conținutul se umflă și se păstrează reci ore în șir. Se pot pune și pe cap ca o bandană. Unii folosesc cu succes mini ventilatoarele portabile cu încărcare la usb.

13 .DESPRE BANI ȘI PLĂȚI.

Pentru shopping, la mall, în restaurante puteți să folosiți cardul de debit sau de credit (inclusiv Revolut). La omniprezentele magazine 7-Eleven, dese cam ca Mega de la noi, se poate plăti cu card numai peste o anumită sumă (200 Baht). În provincii și zonele rurale – ca și pe stradă, în piețe, banul cash e rege. Deci asigurați-vă că aveți bani lichizi. Mai ales că veți putea negocia prețurile în multe, multe situații.

Cash de la bancomat. ATM-ul va percepe un comision fix la retragere, de vreo 220 Baht, la fiecare retragere, indiferent de sumă. Așa că ori scoatem sumă mai mare, ori mergem frumos la bancă unde, cu pașaportul la îndemână și puțintică răbdare dacă e coadă, retragem bine-mersi cât avem nevoie. La bănci e aproximativ același curs valutar ca la ghișeele de pe stradă, doar că sunt formalități mai lente. Poporul ăsta nu se grăbește niciunde și nicicând.

Schimb valutar. Nu contează cu ce valută veniți din România, Euro sau USD. Cursul ratei de schimb este mai bun dacă schimbați bancnotă mai mare (de 100 vs 50, de exemplu). E posibil ca la ghișeele de schimb să vi se ceară pașaportul. Oricum e prudent să aveți permanent o copie a dvs, iar originalul să rămână la hotel – fie în safe-ul din cameră, fie la recepție care permite depozitare acte, bani, bijuterii.

Dacă treceți în Cambodgia vecină, tot mai frecventată de turiștii ce ajung în Thailanda, e de preferat dolarul; se poate plăti la magazine chiar în USD, dar uneori veți primi restul numai în moneda locală pe care la plecare nu o mai veți putea schimba înapoi în USD.

Bacșișurile nu sunt obligatorii, dar vor fi foarte apreciate de ghizi, șoferi, cameriste, maseuze etc.  Nu se așteaptă nimeni la cine știe ce: contravaloarea a 1 sau 2 dolari este bineprimită oriunde simțiți că merită.        

14. DESPRE FUMAT

Este interzis fumatul în locuri publice în afara celor amenajate special. Este interzis fumatul pe plajă. Țigările electronice (e-cigarettes, vaping) și shisha sunt ilegale în Thailanda. Așa zice legea, așa vă spunem și noi.

15. PRIZE ELECTRICE

În Thailanda prizele electrice au aceeași configurație ca la noi în România, merg aceleași ștechere ca acasă, nu e nevoie de adaptor.

16. CARTELE TELEFON

În Thailanda internetul merge perfect. Acoperirea 5G e națională, hotelurile dispun de WiFi gratuit.

Cardul virtual pentru smart phones, eSIM, a simplificat treaba cu accesul la net și, implicit, cu comunicarea de pe mobil. Nu mai trebuie să stăm la coadă în aeroport să ne cumpăram cartela, să ne desfacă cineva telefonul, să o pună pe cea nouă, să facă setările necesare… O avem achitată și instalată de acasă; se activează printr-o simplă comandă când avionul a pus roțile pe asfaltul aeroportului (că tot avem de așteptat debarcarea, așezați frumos pe scaune, așa-i?).

Atâta doar să verificăm că telefonul nostru smart acceptă eSIM și apoi să alegem planul ce ne convine din oferta aplicațiilor precum Airalo.com, GlobaleSiM, Nomad, Revolut etc. Se poate descărca și cumpăra varianta fără voce, numai cu date (7, 15, 30 zile, nelimitat) ca să putem comunica pe WhatsApp de exemplu. Să nu uităm că roamingul este foarte costisitor, mai puțin pentru cei ce au abonament la Digi. Dacă telefonul dvs. nu permite eSIM, se cumpără o cartelă fizică fie din aeroport, fie din magazine; prețurile sunt foarte accesibile și se montează și activează pe loc.

17. APLICAȚII UTILE PE TELEFON

Transport: Grab, Bolt, Bangkok Transport Map, 12go, Rome2Rio

Cazări & Activități: Agoda, Klook, Get Your Guide

Utilitare: Google Offline Maps, Google Translate, Rain Viewer, Fast Currency Converter

• Descărcați Google maps versiunea offline a regiunilor de vizitat și a orașelor unde veți sta. E de un ajutor inimaginabil.
• Taxiuri: și Bolt și Grab (varianta thailandeză a lui Uber) sunt foarte bune. Diferența e că Bolt e mai ieftin, ambele permit linkuri către cardurile bancare cu care vreți să plătiți. Atențiune, e posibil să vi se ceară bani în plus pentru taxa de autostradă dacă șoferul va merge pe acea rută; majoritatea întreabă sau cer dinainte, dar nu toți.

18. MÂNCAREA, UN SUBIECT COPIOS

• Mâncarea thailandeză este genială. Proaspătă, diversă, ieftină, abundentă.
• Gradul de picanterie generată de condimentele incluse în produsele culinare are însă alte repere decât ale noastre: „puțin picant” înseamnă pe românește: „picant, nu glumă”. Nu faceți pe vitejii. Dacă cereți „nepicant” vor înțelege „fără condimente”; așa că spuneți „mai pet” (nu iute) și „mai sai prick” (fără chilli). Dacă vă iuțiți, nu beți apă că nu vă trece – mâncați orezul care este omniprezent pe mese. Citiți ce am scris aici și aici.
• Pofta de bere în toiul zilei. Nu se vinde alcool între orele 14:00 și 17:00. Dacă ne arde buza după ispita cu guler de spumă, să știți că trebuie să fim prevăzători și fie ne cumpărăm de dimineață, fie mergem la restaurant unde se poate bea la orice oră. Fie amânăm. Dar cine își dorește să renunțe, la +35 C?!

• Majoritatea restaurantelor din zonele turistice au meniuri în engleză cu poze.
• Posibil să vi se pară ciudat că orezul înlocuiește complet pâinea, că se pune zahăr în multe preparate, că sarea lipsește de pe masă…

Despre tabieturi culinare locale:

Pentru thailandezi, nu doar că mâncarea este un aspect esențial al vieții, dar mâncatul în sine este la rang de  „religie socială”, de experiență comună – căci cel mai adesea ei mănâncă în oraș. Deși veți vedea oameni de unii singuri la câte o masă, acest lucru este considerat mai sanuk (nu e distractiv) și mâncarea mai aroy (nu chiar delicioasă). Când o familie sau un grup de prieteni vor lua masa în oraș, vor comanda de obicei mai multe feluri diferite, pentru a fi împărțite. În general acestea pot include pește, curry sau supă, un fel de mâncare cu carne, neapărat legume și orez. Fiecare își ia cu măsură de pe platourile puse pe masă doar una sau două linguri din felurile de mâncare comune și le pun pe farfuria proprie lângă sau pe porția individuală de orez. Un gest tradițional de respect față de importanța orezului în cultura și istoria Siamului este să mâncați o lingură de orez înainte de orice altceva. Vreți să mai citiți? Aici am scris deja despre eticheta unei mese thailadeze și aici am povestit despre universul gastronomic din perspectiva călătorului european.

Protocol și ustensile

Cele mai multe feluri de mâncare din Thailanda sunt consumate cu lingură și furculiță. Nu prea se pune cuțit la masă – este considerat „armă” –, motiv pentru care orice e în farfurie vine de la bucătărie deja tăiat bucățele. Pot fi folosite bețișoarele din lemn și o lingură pentru a aborda eficient unele preparate cu tăiței cum ar fi khao soi. În nordul și nord-estul Thailandei, în loc de orez simplu apare adesea orezul lipicios ce poate fi mâncat (neapărat cu mâna dreaptă!) după ce i s-a dat formă de bilă, înainte de a fi mixat cu celelalte alimente pe care le-ați adăugat în farfurie.

Atenție! Nu se bagă furculița în gură, ci se mănâncă cu lingura. Bineînțeles că lingura personală nu se folosește la servit din platourile comune.

Dacă totuși sunt nevoiți să mănânce singuri la masă, thailadezii își comandă ceea ce se cheamă „farfuria cu de toate”, cum ar fi pad krapao. Mâncăruri precum curry verde sau curry roșu sunt în mod normal prezente pe meniurile mari, de familie, la care participă mai mulți consumatori.

Veți găsi din abundență feluri vegetariene sau vegane dacă sunteți adepții acestor  diete. Oricum, diversitatea culinară în fiecare dintre provinciile din Thailanda e uluitoare; se zice că poți mânca aici 200 de zile la rând, fără să repeți vreun fel. (Ce bine de cei care pot sta acolo 200 de zile, să verifice chestia asta!)

Street food, experiențe și descoperiri

Dacă sunteți prima dată în Asia, este posibil să descoperiți că organismul și mai ales stomacul dumneavoastră au nevoie de răgaz pentru a se adapta la rigorile, subtilitățile, bizareriile sau nivelul de picanterie al bucătăriei siameze.

Odată depășit șocul ineditului, veți vedea că mâncarea locală consumată la  tarabele stradale este una dintre bucuriile dăruite de soartă: delicii simple, ieftine, proaspete. Adică de neratat. Știați că acum sunt în Bangkok 10 standuri de streetfood ce au primit o stea Michelin?

 Desigur că orice „prima oară” poate fi intimidant, așadar iată câteva sfaturi practice:

• Optați la început pentru mâncare proaspăt și cât mai simplu gătită, nu vă aventurați direct în gama curry sau fierturi elaborate. După 2-3 zile, vă puteți relaxa în privința aspectelor digestive.

• O introducere excelentă în cultura alimentară thailandeză poate fi un food court dintr-un centru comercial, cu avantajul suplimentar al aerului condiționat.

• Ca regulă generală, căutați tarabele stradale unde e coadă iar vânzătorii nu prididesc cu gătitul și restaurantele cu mese puține, dar mai toate ocupate – adică locurile care sunt populare printre thailandezi. Dar nici nu renunțați la un loc doar pentru că e prea liniște acolo; dacă la ora 15 nu e nimeni la coadă la taraba aia, s-ar putea să fi fost plină de clienți la prânz, mai cu seamă angajați care au pauză la amiază.

• Mențineți-vă nivelul de hidrare pe tot parcursul zilei. Adesea, o tulburare digestivă atribuită consumului de „ceva suspect” se datorează lipsei de hidratare adecvată. Plusați la cantitatea de apă, chiar dacă sucurile proaspete vă trag de mânecă la tot pasul.

• Nu beți apă de la robinet în Thailanda. Nu că n-ar fi potabilă, căci este – dar nu suntem adaptați la compoziția sa. Apa servită în restaurante și la tarabele stradale va fi apă îmbuteliată.

• Gheața este produsă în mod igienic din apă verificată, curată, iar cuburile de gheață de la restaurante și tarabele de mâncare sunt sigure. Pentru a fi extra  precaut, căutați cuburile sau bilele de gheață în loc de varianta zdrobită.

• Multe tarabe și restaurante din zonele turistice populare vor avea meniuri în limba engleză însoțite de poze, așa că nu vă fie teamă să încercați ceva nou. Dacă nu vă va plăcea, ați cheltuit doar 1-2 euro; dar dacă tocmai ați descoperit că acela e noul fel de mâncare preferat?!

• Nu vă faceți griji dacă bolul de tăiței comandat pare pe jumătate gol – e așa pentru a facilita amestecarea condimentelor.

• Pe masă veți găsi diferite condimente în funcție de locul respectiv și de felurile comandate. Cel mai comun condiment este phrik nam pla, un fel de sos ce conține ardei iute în sos de pește. La tarabele cu tăiței este probabil să vedeți ardei roșu măcinat, arahide măcinate, oțet cu ardei iute și zahăr. Adăugați după cum este necesar, pentru a se potrivi preferințelor dvs. de gust. Îndrăzniți cu măsură. Nu uitați că ceea ce pentru noi este picant, la thailandezi va fi năsprasnic.

• Dacă mâncați ceva prea picant: o lingură de orez simplu este mai eficientă decât apa potabilă la stingerea incandescenței de pe limbă.

• Nu tot personalul ce pregătește / vinde / servește știe engleză. Și, în unele locuri mai departe de principalele zone turistice, cei care servesc pot fi prea timizi pentru a prelua comanda de la străin! Zâmbiți, nu vă enervați, cu siguranță nu veți rămâne flămânzi niciunde în Thailanda.

• Ajutați vânzătorii și plătiți cu monede sau bancnote mici. Nu e politicos să plătiți pentru un fel de mâncare de 40 de bahți cu o bancnotă de 1.000 de bahți.

Să nu vă fie frică să ieșiți la un moment dat din zona de confort. Plăcerea de a mânca este și descoperirea unor noi locuri, gusturi, arome și savori. Iar Thailanda e campioană mondială.

19. BAGAJE + GARDEROBĂ (capitol din care veți deduce că ghidul acesta este scris de o femeie J:

Citiți aici despre toate detaliile utile și sugestiile noastre rezultate din experiență:

https://www.thailanda.ro/blog/blogging-despre-thailanda/sfaturi-idei-si-alte-chestii-utile-de-stiut-luat-in-bagaj/ și https://www.thailanda.ro/blog/blogging-despre-thailanda/bagajul-o-usurare/

Mai întâi, ÎN CE cărăm ce avem de gând să cărăm?

• Verificați încă o dată reglementările companiilor aeriene, numărul de bagaje admise și limitele de greutate – inclusiv la zborurile interne! Odată ajunși la ghișeul de check-in, lipsa de precauție vă poate costa 100 de Euro pentru vreo 2 kilograme în plus…
• Apoi, regula de aur este să alegeți de la început un troller mic sau mediu, nu mare; vă va limita volumul, dar și efortul de a trage/împinge valiza de colo-colo. Nu peste tot e asfalt sau gresie, iar imaginea turiștilor opintindu-se cu bagajele pe poteci de junglă e recurentă printre amintirile călătorilor…
• În privința bagajului de cabină: unii preferă rucsac măricel în loc de troller mititel. E poate mai greu de dus în spate, dar va fi mult mai greu să cărați două bagaje (chit că însumează 8 roți) dacă vă veți muta din insulă în insulă, târându-le pe nisip. Mențiune pentru cei ce se vor deplasa cu scuter: cu cât e mai mic trollerul de cabină cu atât va fi mai ușor de transportat.
• Perna de avion. Unii o găsesc utilă, deși este un obiect oarecum voluminos și poate fi incomod de purtat după aceea în valiză două săptămâni – deși poate suplini o pernă prea tare sau prea moale în camera de hotel. Alegerea vă aparține.
• Dacă vă va trebui spațiu pentru cumpărături la întoarcere, este mai judicios să aveți pregătită o geantă ușoară pliantă; de multe ori, companiile aeriene mai închid ochii la un extra bagaj al turiștilor ce pleacă – e semn bun, că au cheltuit în țara gazdă, nu?

Adagio pentru doamne: luați cel mult trei genți.

• un clutch mic sau borsetă de talie (ziua e pe post de portfard purtat în interiorul rucsacului, iar seara la restaurant nici nu e nevoie de ceva mai mare);
• geantă de excursie sau plimbare, gen rucsac sau messenger bag cu baretă lungă, să poată fi purtată în diagonală și să vă lase mâinile libere, din material sintetic ușor și impermeabil – în niciun caz nu din piele, nu cu catarame sau lanțuri! Ideal ar fi să fie bine compartimentată, cu multe buzunare și locaș pentru sticla cu apă.
• sacoșă de plajă, încăpătoare, foarte ușoară și foarte utilă pentru zborul de întoarcere unde se va umple de suveniruri, cum ziceam mai sus.

Să zicem că GARDEROBA e o provocare. Cum o înfruntăm?

Știm, veți fi tentați / tentate să luați multe lucruri, gândind că o vacanță departe de casă presupune un plus de precauție: să iau și aia, și aia, să fie acolo, dacă îmi trebuie?! Dar propunem să simplificați: faceți o listă inițială, adaptată duratei și destinației, după care tăiați cel puțin jumătate. Până la urmă, e mai amuzant și sigur mai ieftin să cumpărați de acolo vreun obiect necesar, uitat acasă. Femeile mai ales sunt pasionate de „amintiri purtabile” – e ca și când te-ai reîntoarce în locurile magice, atunci când porți o rochie sau un șal cumpărate din vacanță…

Doamnelor,

• Pentru piscină sau plajă: flip-flops, ochelari de soare, pălărie – pe cât posibil, cu boruri mai scurte și din pânză subțire – să se poată rula și băga în geantă. Pălăriile din pai cu boruri ample sunt instagramabile, dar extrem de incomode la transport. Două costume de baie și (pentru femei), două-trei rochii din batist de in sau, și mai practic, versatilele saronguri purtate pe post de fustă, rochie, șal etc. Și, desigur, loțiune cu SPF mare!
• Pe durata zilei, haine din materiale naturale: in, viscoză, bumbac – căci mătase ne cumpărăm de acolo! Mai degrabă bluze sau tunici, decât tricouri; mai degrabă din pânză decât din jersey. Evitați poliesterul, pare că fierbe numai când te uiți la el – deși se usucă mai repede (teoretic, căci acolo fie e răcoare în cameră sau în baie, fie e umezeală mare afară). Practic, luați orice se usucă rapid și nu se lipește sau mulează fidel pe trup, din două considerente majore: căldura poate fi copleșitoare, iar intrarea în temple sau alte obiective religioase impune și femeilor, și bărbaților, să le fie acoperite brațele, umerii, genunchii. Deci, dacă purtați șort și maiou, va trebui să aveți în rucsac cel puțin o cămașă, un șal și/sau un sarong – căci cele disponibile la intrare, de împrumut pentru turiști uneori contra cost, sunt, hm, să zicem… incerte. Și atunci, mai bine bermude mai lunguțe sau bluze cu umerii acoperiți, așa că scăpați de grija etichetei.
• Pentru seara: două-trei ținute alese după același criteriu – să nu atârne greu, să se usuce ușor. Purtați rochiile casual completate cu accesorii șic; spre exemplu sandale din piele metalizată, asortabile la orice, un colier expresiv și omniprezentul șal.
• Bijuterii minimale. Nu e nevoie să detaliem subiectul; nu mergem să epatăm, nici să avem stresul depozitării diamantelor. Mai bine cumpărați de acolo bijuterii etnice. Hint: Thailanda stă bine de tot cu argintul.
• Masca nu este obligatorie în Thailanda, dar să o aveți la îndemână – mai mult de jumătate dintre thailandezi o poartă frecvent, chiar dinainte de pandemie, pe motiv de poluare.
• Pentru bărbați se aplică schema scurtă: bermude din in sau bumbac, Tshirt-uri uni, pantaloni chinos și jachetă de in, plus 2-3 cămăși. Flip-flops/sandale/pantofi mocasini/loafers sau converși. Ceva de acoperit capul, căci soarele cade nemilos de vertical, deh, ca la tropice.
• Jeans – mai bine nu, căci nu îi veți purta acolo deloc, sunt groși, grei și ocupă destul loc în bagaj. Nici geacă. Dacă vă gândiți că e frig în avion, propunem combinația pantaloni sport și, pentru femei cel puțin, un dres pe dedesubt; ține de cald și apoi se poate face ghemotoc în valiză și nu ocupă loc. Ținând cont că majoritatea plecărilor din România sunt programate în sezonul (nostru) de iarnă, sugerăm să purtați o vestă sau o canadiană din puf, care se strâng mici-mititele în valiză. Asta în cazul în care nu vă conduce cineva până la aeroport și îi puteți lăsa canadiana groasă. În avion este binevenit un șal din lână subțire, pe post de pătură-glugă și/sau un hanorac cu glugă. O să ne pomeniți.

Una peste alta, construiți-vă garderoba pe trei elemente esențiale: încălțămintea,  șalul și decența.

• Va trebui să vă descălțați la intrarea în temple sau alte locașuri de cultură, ca să nu mai vorbim de saloanele de masaj, clinici sau locuințele oamenilor – ba chiar și lângă o farmacie am văzut perechi de papuci pe trotuar, în fața ușii. Ne supunem așadar fără excepție la acest obicei fie intrând desculți, fie purtând șosetele ținute în rucsac pentru acest scop. Iar când ne încălțăm înapoi, ne ștergem cu șervețele umede sau ne scoatem șosetele și le punem în punguță până la următoarea destinație ce presupune tălpi goale. Purtați așadar încălțăminte care se scoate și se pune ușor, fără efort: șlapi, balerini, pantofi slip-on, sandale cu velcro. E dificil să faci gimnastica asta de mai multe ori pe zi, amețind tot legând și dezlegând șireturi sau catarame…
• În funcție de anotimp și de traseul călătoriei, să aveți pantofi sport din material impermeabil sau tehnologic/perforat, nu din pânză groasă care se usucă greu în atmosferă umedă. Deci, nu espadrile.

Pantofii, inclusiv cei sport, să nu fie noi nouți, ci purtați de câteva ori înainte – nimic nu distruge mai rău concediul (afară de indigestii) decât bășicile la picioare.

• Nu repetăm degeaba, e indispensbil un șal mare, multifuncțional, din bumbac subțire sau viscoză, ce poate fi sarong / pareo / cearșaf / eșarfă / prosop / față de pernă etc. Vedeți capitolul 21.

20. ETICHETĂ, PROTOCOL, OBICEIURI DE RESPECTAT

Localnicii sunt, în general, zâmbitori și amabili, iar în particular sunt conservatori, sensibili, decenți, respectuoși. Turiștii sunt, uneori, cam prea exaltați, exuberanți, frenetici, vocali, stridenți chiar. Ca să puteți găsi o cale adecvată și armonioasă de interferență culturală și comportamentală cu poporul zâmbitor, vă sugerăm să evitați următoarele (fie și involuntare) gafe de etichetă și protocol.

1. Este ofensator să expuneți suprafață mare de epidermă dacă vă aflați în alte locuri decât plaja. În temple este inacceptabil cu umerii și genunchii dezgoliți. Puteți extinde interdicția în muzee, sau instituții oficiale, sau în restaurantele unde luați masa cu thailandezii. Pudoarea e apreciată.

2. Mergeți în vizită la un localnic? Două sfaturi: luați un cadou, cât de modest și, neapărat, lăsați încălțămintea la intrare.

3. Oricâtă afecțiune simțiți pentru un thailandez, fie el adult sau prunc, nu îi atingeți capul. Este considerat cea mai sacră parte a corpului, iar picioarele, cele mai nevrednice. Nu le întindeți către cineva, nu le puneți pe mese, spătare de scaune în autobuz etc. Tălpile pe podea – e axiomă.

4. Ca musafiri în Țara Surâsului, respectați oamenii locului și nu uitați: „Regelui și familiei regale li se datorează respectul suprem”. Este o regulă care se aplică oriunde în lume: dați dovadă de respect față de oamenii în a căror țară vă aflați și respectați legile locului.

5. Poate părea paradoxal, dar thailandezii au, în general, moravuri sexuale conservatoare. Iar afectele se țin în spațiul privat; nu se sărută, mângâie, pipăie sau – Doamne ferește! –, în public. Păstrați exemplul discreției lor.

6. Aceeași reținere elegantă se recomandă și în gesturi uzuale. Gesticulați puțin, blând și reținut. Nu trântiți lingura în farfurie, paharul pe masă, nu smulgeți ce vi se dă, nu azvârliți ce aveți, nu împingeți, nu smuciți. În fața unor replici dure, vehemente, sau manifestări de furie ori nervi vor lăsa perplex orice thailandez autentic, ce va ignora cu noblețe orice stridențe verbale. Din orice comunicare, excludeți postura cu mâinile în șold sau în buzunare. Denotă că sunteți nervos sau iritat, deși europenii ar intrepreta drept atitudine dezinvoltă și comodă.

7. Curățenia corporală e aici la rang de religie. Thailandezii preferă să nu cumpere de mâncare, dacă nu au bani și de săpun. Aveți grijă ca hainele să vă fie curate mereu, fără pete, să nu miroasă urât nici după o zi de alergat printre ruine sau piețe. Găsiți o metodă de reîmprospătare frecventă.

8. Dacă donează ceva călugărilor, dacă vor să converseze sau să le stea alături, femeilor le este interzis să îi atingă. Vor trebui să păstreze cea mai respectuoasă distanță și să pună darurile numai în coșul sau vasul purtat de călugări.

9. Wai, gestul împreunării mâinilor și plecării capului este un salut de care vă rugăm să îl faceți mereu și oriunde. Orice abuz va fi răsplătit!

Bariera lingvistică. Este insurmontabilă – acolo unde interlocutorul nu rupe minimum de engleză sau unde nu poți folosi Google translate. Nu există nicio similitudine fonetică între română și thailandeză (deși se pare că la „cafea” pronunția e identică). Soluția? Zâmbetul și cele trei expresii universale esențiale: Salut, Mulțumesc, Te rog. Adică Sawadee, Kop-khun, Karuna (sau Pord). Mai multe despre subiect: aici, aici și aici.

21. REGULI COMPORTAMENT ÎN TEMPLELE BUDDHISTE

Am recomanda atenție la responsabilitatea culturală – aceasta este diferența dintre un turist ignorant și un vizitator respectuos.

Hainele. Da, știm că e foarte cald, doar suntem în Asia de Sud-Est. Totuși, când vizitați un locaș de rugăciune buddhist pășiți pe pământ sfânt, așa cum este cazul în orice așezământ religios, fie templu, biserică, moschee, catedrală; se cuvine întreaga reverență a respectului, manifestată prin ținută, comportament și atitudine. Altminteri, să nu vă mirați dacă un buddhist practicant vă va atrage atenția asupra greșelilor de etichetă și protocol, căci statutul de turist turbat de caniculă nu absolvă, totuși, impolitețea.

În picioarele goale. În temple, întotdeauna, se intră fără încălțăminte (știm, am mai vorbit despre asta, dar e important). Probabil veți vizita mai multe pe zi, așa că puteți să vă eficientizați descălțarea și încălțarea purtând șlapi sau pantofi slip-on. Iar dacă sunteți nevoiți să legați șireturile pantofilor sau adidașilor, nu bombăniți, nu vă lamentați, doar țineți minte cu ce trebuie să vă încălțați a doua zi.

Capul să fie descoperit, în schimb trebuie acoperit cât mai mult din restul trupului atunci când se intră în temple sau încăperi unde este un altar închinat lui Buddha. Decența impune ca măcar umerii și genunchii să fie acoperiți (aici intră mereu în rol șalul ăla despre care tot repetăm): inclusiv bărbații își pot improviza un sarong peste bermude.

Este dovadă de respect ca nivelul la care țineți capul să fie mai jos decât statuile sau imaginile lui Buddha și decât călugării, călugărițele și oamenii vârstnici; toate acestea sunt simboluri care nu se ating, mai ales capul nu se atinge sub nicio formă. Poate fi fascinant pentru un occidental să vadă prima oară un Buddha culcat; totuși, nu vă apropiați prea mult în încercarea de a face fotografii, iar dacă este posibil, îngenunchiați așa fel încât capul să vă fie mai jos de statuie.

Cum (nu) se stă. Nu se stă cu picioarele întinse cu talpa înspre altar sau înspre un călugăr, căci este un semn al lipsei de respect. Iar cei care se lungesc pe podea dau dovadă de crasă indolență. Postura acceptată este să se stea pe jos sau pe o pernă, cu picioarele încrucișate. Dacă această poziție este dificilă din perspectiva unor probleme fizice, este permis să se stea pe un scaun, în spatele încăperii cu altarul.

Cum și pe unde se merge. În temple, vizitatorii se vor deplasa întotdeauna de-a lungul laturii drepte, căci această acțiune simbolizează profunda reverență către Buddha. Nu se calcă pe prag, ci se pășeșe peste el. Când o altă persoană, fie și laică, se roagă, nu este politicos să se treacă prin fața ei. Veți vedea că materialele, cărțile și recuzita religioasă nu se țin pe jos sau în locurile unde s-ar putea așeza cineva, ci numai pe mese sau perne. Nu e voie să se pășească pe deasupra lor.

Conversațiile trebuie limitate la minimum în templu sau în preajma altarului, pentru a nu tulbura pe cei ce stau în liniște, meditează sau se roagă. Uneori sunt plasați în locuri unde nu-i vedeți. Nu vă manifestați afecțiunea către partenerul de călătorie, chiar dacă sunteți în luna de miere. Thailandezii sunt extrem de pudici în general, cenzurați-vă și dumneavoastră măcar până ieșiți din templu, dacă nu până la hotel.

Femeilor le este interzis să atingă persoanele din templu, dacă vor să le doneze ceva, să converseze sau doar să le stea alături. Vor trebui să păstreze cea mai respectuoasă distanță și, în tăcere, să pună darurile numai în coșul sau vasul purtat de monah.

Ofrandele. Actul de a dărui călugărilor obiecte sau alimente este de fapt gest cultural, de acumulare și dezvoltare a înțelepciunii și calităților spirituale. Orice act realizat cu motivația virtuții aduce binefacere, și, cu cât mai „pur” obiectul donat, cu atât mai mare beneficiul spiritual personal. Când un novice sau orice persoană solicită îndrumare, binecuvântare, sfat sau învățăminte de orice fel, este indicat și aducă o ofrandă: flori, tămâie, fructe, lumânări sunt cele mai uzuale donații făcute către mintea luminată de Buddha; turiștii sunt la fel de bineveniți, chiar dacă monahii nu sunt și învățătorii lor.

Când aprindeți bețișoare parfumate, candele sau lumânări, nu stingeți flacăra suflând în ea, ci vânturând mâna. Concluzia? Informați-vă și conformați-vă normelor de protocol. Încercați să fiți apreciați și admirați pentru reverența dumneavoastră.

• 22. LISTĂ EXPRESII UZUALE. LISTĂ EXPRESII UZUALE. O particularitate a limbii thai: după un cuvânt sau o frază, se rostește „kha” de către femei și „krub” de către bărbați.

SA-WA-DI (Kha sau Krub)……. salut

KOP-KUN………………………………….. mulțumesc

KA-RU-NA…………… te rog

CHAI………………….. da

MAI-CHAI…………… nu

MAI-PEN-RAI………. pentru puțin / nu-i nimic / e OK

KOR-TOD……………. scuze/îmi pare rău

LA-GORN……………. la revedere

YU-TI-NAI?…………. unde este?

HONG-NAAM……… baie, WC

RONG-RAM…………. hotel

TAO-LAI……………… cât costă?

SANUK MAI?………. te distrezi, îți place?

SANUK MAK……….. mă distrez, îmi place mult

NARAK……………….. drăgălaș, drăguț (referitor la copii, de ex.)

NAMASAKHAN…… salut adresat unui călugăr

PET-OW-MAI………. nu vreau picant

MAI-PET-LAAA…… absolut deloc picant

ARROY……………….. delicios

PET-MAC-MAC……. e foarte iute!

NAAM………………… apă

NAAM-KENG………. gheață

CHON!………………… Noroc!

KHAO (PAD)…….. orez (prăjit)

KAI (sau GAI)…… pui

MUU……………….. porc

NUEA……………… vită

PAD-THAI…………… tăiței

TOM-KHA-KAI…….. supă de pui cu galangal

TOM-KHA-HET……. supă de pui cu ciuperci

TOM-KHA-MUU…… supă de porc

Text Anca Ciuciulin

Foto: Autoritatea pentru Turism a Thailandei / Shutterstock / Anca Ciuciulin / Roy Cavanagh