Confesiunile unui pensionar care a dat Australia pe Thailanda (Partea I)

Tony Eastmead trăiește de 11 ani într-un sat mic din regiunea Isaan, dar nu departe de un oraș plin de viață. S-a pensionat devreme, la 57 de ani, așadar nu are un venit mare – dar suficient un stil de viață confortabil. Și-a proiectat și construit propria casă înconjurată de grădini magnifice create și întreținute de Gaun – soția lui, cea care îi este deopotrivă cel mai bun prieten, partener, sprijin și a cărei energie uluitoare este axul vieții rurale pe care Tony o gustă azi din plin. Cu recunoștință, optimism, mulțumire. Fără stres, fără ceas.

Citiți mai jos câteva dintre considerentele lui personale – pot fi repere utile celor care visează să se mute în Thailanda; desigur, nu e o listă exhaustivă și nu garantează fericirea pe plaiuri siameze, dar pentru Tony uite că a funcționat. La asta a contribuit nu doar fericitul mariaj cu Gaun, ci și faptul că familia ei apropiată l-a primit fără rezerve; „Sunt cei mai buni oameni, muncitori, cinstiți și m-au inclus fără a aștepta vreun beneficiu de la mine, un străin pripășit aici”, spune Tony.

Despre lumea largă

Când m-am mutat aici pentru prima dată obișnuiam să urmăresc politica și știrile externe. Uneori mă trezeam revoltat și frustrat de ce aflam din media, asta îmi afecta starea de spirit și, cumva, îmi altera partea pozitivă a traiului. Dar mi-am dat seama că aproape nimic din tăvălugul de știri internaționale (aproape 100% negative) nu a avut vreun impact imediat asupra existenței mele senine din Isaan; de ce aș continua să import aici energia rea?! Era liberul meu arbitru, așa că am întrerupt fluxul… Și am văzut că lumea merge bine mersi și fără observația mea pasivă și implicarea emoțională.

Întâlnesc o mulțime de expați din Marea Britanie, conversațiile includ aproape întotdeauna referiri la imigrație și unele subvenții pentru energie pe care guvernul actual le-a redus. Are Isaan o problemă cu imigrația și îi afectează subvenția? Nu. Deci, de ce să fii supărat și mânios din cauza lucrurilor ce n-au influență asupra ta când stai la soarele thailandez cu o bere în față? Pur și simplu nu am energia necesară pentru a mă implica emoțional în ceva ce văd pe YouTube.

Știu că unii vor simți că ar trebui să țin legătura cu evenimentele din afară. Dar de ce? Nici măcar nu am știut că Trump a trecut printr-o tentativă de asasinat și asta n-a avut absolut niciun impact în sătucul Ban Chomphutoing.

Repet, aici e o listă subiectivă; am decis să mă distanțez de evenimentele mondiale care nu au niciun impact asupra plăcerii mele de a trăi. La mine merge, la alții poate nu, și își doresc să fie ultra conectați.

Timpul

Expații se plâng de faptul că thailandezii sunt foarte relaxați în privința timpului. Mulți dintre noi provin dintr-un mediu structurat, organizat și programat pe ceas. Și ne-am trăit marea majoritate a vieții așa. Care este unul dintre primele lucruri pe care le învață copiii? Cum să citești ora. Ducem cu noi până la pensie (chiar și după) rutina de a lega activitățile personale și profesionale de o anumită oră. Când comerciantul din Thailanda spune că va fi acolo după-amiaza, noi vrem să știm când după-amiaza. Ascultați aici: chiar dacă vi se va spune „la ora 3”, nu, nu se va întâmpla la ora 3. Desigur, când lucram după orarul jobului meu, timpul era esențial pentru organizare. Acum, la pensie, dacă încă te trezește alarma ceasului, înseamnă că n-ai înțeles ce trebuie din viață. Părerea mea.

Eu port rar un ceas. De ce aș face-o?! Este greu, se simte fierbinte pe încheietura mâinii, nu mai am nevoie de ceas ca accesoriu-simbol al unui statut social. Cine să-l vadă aici și de ce i-ar păsa?

Mă trezesc când am dormit destul, mănânc când am chef și mă culc când mi se face somn. Facem vizite zilnice la fermă, dar asta depinde când bem cafeaua de dimineață. Ar putea fi până la 8:00 sau după 10:00. Ce contează? Uneori mergem la Noi’s Kitchen, un local cu muzică live unde se poate lua masa. Muzica începe la prânz, dar ajungem când ajungem. Nu are niciun impact asupra zilei și nu există nicio cerință de „a fi la timp”.

Relaxarea în raport cu ceasul m-a ajutat să fiu concentrat pe ceea ce se întâmplă fix acum, mai degrabă decât pe un moment programat în viitor.

Perspective culturale

Sunt unul dintre acei expatriați care, odată stabiliți într-o țară nouă, doresc să înțeleagă cât mai multe despre ce se întâmplă în jur. De exemplu: pentru mulți străini nu prezintă interes răspunsul la întrebarea de ce statuia lui Buddha se află în partea stângă a platformei unui templu; eu însă vreau să știu, pentru că există un tâlc aici… Odată ce afli tâlcurile, se cheamă că ai săpat sub suprafața aparențelor și ai atins semnificația culturală a unui aspect al vieții thailadeze.

Am descoperit că a fi deschis la diferențe și a face comparație cu viața mea din Australia m-a ajutat să-mi mențin mintea activă, mai degrabă decât să observ pasiv. În acest sens, soția mea Gaun a fost o inspirație și un ferment al curiozității mele: știe că vreau să înțeleg, își face timp să explice sau să afle de la alții și apoi să-mi spună. Uite, Gaun mă pune să opresc mașina pe șosea dacă e ceva de arătat și de explicat; și nu s-a plâns niciodată când mă opresc pentru a face zeci de fotografii cu lucruri de care ea nu este interesată. Iar curiozitatea mea e răsplătită pentru că împărtășesc în postările online din cunoștințele obținute, iar oamenii comentează și apreciază aspectele culturale pe care le remarc aici.

Oricând am ocazia, particip la toate ceremoniile lcoale: nunți, înmormântări, hirotoniri de călugări, petreceri stradale, festivaluri și evenimente buddhiste etc. Nu doar că sunt interesante, educative  sau distractive pentru mine, dar semnalează comunității în care trăiesc că sunt implicat, interesat, manifest respect și apreciez cultura thailandeză. Lumea ne știe pe aici drept „acel farang și soția lui energică cărora le place petrecerea” și suntem invitați la evenimente, nu doar în satul nostru, ci și în regiune. Și, la drept vorbind, la pensie există (și) mult timp liber, așa că aceste intermezzouri sparg rutina și adaugă ceva condimente vieții rurale.  

(Va urma)

Text și foto: Tony Eastmead / https://www.facebook.com/share/g/15DLucckqB/