Se zice că poţi să mănânci două luni întregi în Thailanda fără să fii nevoit să comanzi de două ori acelaşi fel. Adevăr sau provocare?! Dacă te iei după listele de bucate ale restaurantelor, e adevăr: sunt interminabile. (Provocare e când trebuie să-ţi comanzi singur ceva, sau să-ţi cumperi materia primă: deşi cultura gastronomică excelează iar mâncatul e o religie, mirosurile dintr-o piaţă locală sunt, hm, nu prea uşor suportabile.)
Dar, pentru o zi, suntem norocoşii elevi ai unui instructor care ne învaţă patru din cele patru milioane de feluri thai: dl. Narain, mare maestru bucătar de la The Oriental Thai Cooking School, de pe lângă celebrul Mandarin Oriental – cel mai vechi hotel din Bangkok.
Şcoala, o casă veche, tradiţională, transformată în tărâm educativ în ale gastronomiei. În minuscula curte interioară, în vase ceramice colorate, se cultivă plantele aromatice de bază: coriandru, mentă, lemon grass, ghimbir, galangal, kaffir lime. În clasă, deasupra catedrei, o oglindă mare atârnată de tavan e orientată astfel încât şi cei din spate să poată urmări pasele şi prestidigitaţia chef-ului. 
Într-o engleză de o eleganţă rară, preţ de patru ore şi aproximativ 50 de euro, acesta demonstrează că nu e chiar complicată, complicata bucătărie thai. Turiştii ucenici conştiincioşi, având dinainte şorţuri, mape cu reţete şi caiet de notiţe, din indiferenţi devin implicaţi. Fiecare lecţie e aplicată, trecem din clasă în bucătăria propriu-zisă. Dar ce zic bucătărie – e un sanctuar în care oficiază dl. Narain.
Lecţia mea preferată: pulpă de pui marinată într-o mixtură de zahăr de palmier, sos de soia de trei feluri – dulce, negru, light – sos de chili, ulei de susan şi încă vreo cinci chestii. După care e ambalată în frunze de bambus şi prăjită temeinic.
Aş putea numi tot noroc faptul că, la sfârşit, am mâncat altceva decât am preparat cu minţile şi mâinile noastre. Gazdele, delicate, au gătit ceva care să semene la înfăţişare cu rezultatele practice ale lecţiei. Să ne menajeze orgoliile de novici.